Focul nu a cazut din cer. Ci din tavan. Pe tavanul acela, cineva a semnat
de Irina, 02 Noiembrie 2015
Azi, se incheie cele trei zile de doliu national. Azi, se incheie cele trei zile in care am lasat lacrimile sa curga. Tot azi, sper ca, de maine, tacerea durerii nu va fi inlocuita de tacerea uitarii. Cati dintre voi mai stiti ce s-a intamplat cu ancheta in cazul Apuseni, Siutghiol sau, chiar mai recent, politistul Gigina? Mai stie cineva in afara de familiile victimelor?
In zilele astea, mi se pare ca am imbatranit zece ani. Un cocktail de stari, un amalgam de trairi. Neputinta, revolta, speranta, furie, durere. In cantitati variabile. Am plans cu fotografiile unor oameni pe care nu-i cunosc in fata. Am plans cand s-a aflat ca Adrian Rugina si Claudiu Petre au murit incercand sa-i salveze pe altii. Am plans citind marturia unei asistente, revolta medicului de la Coltea. Am simtit si valul urias de solidaritate, am vazut si nemernicia autoritatilor care incearca sa se blindeze cu hartii si refuza sa-si asume responsabilitatea. Pana la ora asta, singurele demisii pe care le-am vazut au fost cea a unui patron de club (impropriu spus ”demisie”, el inchide clubul intrucat nu vrea sa se mai joace cu viata clientilor lui) si cea a sefei redactiei de stiri din cadrul TVR (pentru ca TVR n-a transmis nimic pana sambata dimineata). In rest, nimic. Emisiuni tv pline de ipocrizie, titluri de tabloid care sa acopere cu zgura senzationalismului ranile pulsande.
Nu. Nu ”asa a fost sa fie”.
Nu. Nu ”atat le-a dat Dumnezeu zile”.
Nu.
Nu au fost surprinsi de o avalansa in munti. Nu a venit un imens val seismic sa-i mature de pe o plaja exotica, asa cum s-a intamplat acum ceva ani.
Nu. Acesti oameni erau intr-o constructie ridicata de mana omului, avizata de mana omului si incendiata tot de mana omului. Pentru asa ceva, exista o responsabilitate. Focul nu a cazut din cer, ci din tavan. Un tavan invelit intr-un material inflamabil. Pentru ca bani, pentru ca spaga, pentru ca exista coruptie.
Am tot spus-o, scris-o, repetat-o: coruptia ucide.
Coruptia l-a ucis pe politistul Gigina.
Coruptia i-a ucis pe cei 30 (pana in acest moment).
Coruptia le-a ars plamanii acestor copii.
Coruptia i-a lasat pe cei de pe Lacul Siutghiol sa moara.
Iar cand spun coruptia, spun oameni. Oameni cu nume si prenume, care au pus mai presus de siguranta celor pe care-i conduc, indestularea propriilor buzunare. Oameni promovati oricum, numai pe criterii de merit, nu. Un sistem intreg de ministri, inspectori, sefi de servicii, sefuleti, subordonati, superiori care sunt tot atatea capete ale acestui balaur urias. Balaur care ne roade, ne extermina. Si noi. Noi care nu stam la semafor. Noi care nu avem rabdare sa respectam regulile. Noi care ducem buchete de flori invatatoarei ca sa acorde atentie copilului nostru. Noi care bagam plicuri in buzunarul cuiva, nu neaparat ca sa faca ceva ilegal, ci ca sa ne asiguram ca respecta atributiile postului. Noi, noi toti udam cu stropitoarea complicitatii,a delasarii, a lasitatii vrejurile acestei flori otravite.
...continuare in pagina 2
Articole similare:
Scrisoare deschisa catre cei trei milioane de semnatari ai celei mai faimoase petitii din ultimii ani Sinucidere asistata pentru o tanara abuzata Pe coperta revistelor, isi fac loc victimele violurilor Abstinenta nu mai primeste bani Gandeste-te de doua ori inainte sa "Pisi, ce buna esti" Toate articolele din Controverse RSS Controverse
Scrisoare deschisa catre cei trei milioane de semnatari ai celei mai faimoase petitii din ultimii ani Sinucidere asistata pentru o tanara abuzata Pe coperta revistelor, isi fac loc victimele violurilor Abstinenta nu mai primeste bani Gandeste-te de doua ori inainte sa "Pisi, ce buna esti" Toate articolele din Controverse RSS Controverse
Iti place Flu? Arata asta cu un like mai jos:
Tweet
Follow @FluChicUrban